Endometrioza – Localizare si categorii

 

Endometrioza este o boală a întregului corp și a fost găsită în fiecare organ și structură anatomică din corp, cu excepția splinei (1), însă cel mai des se găsește în pelvis, peritoneul fiind cel mai frecvent afectat de boală (1, 2).

Mai multe studii efectuate pentru a afla care sunt organele pelviene afectate de boală, rezultatele arată că cele mai afectate organe din pelvis nu sunt ovarele, așa cum Sampson a lăsat să se înțeleagă, ci organele și zonele ce se află în compartimentul posterior al pelvisului și anume fundul de sac Douglas, ligamentele, septul recto-vaginal (3, 4, 5, 6). 

Potrivit unei hărți a pelvisului, ovarele sunt de fapt, al șaptelea (ovarul stâng) și al nouălea (ovarul drept) organe afectate de boală (3), după organe precum ligamentele uterosacrate, ligamentele rotunde, și vezica (3). Endometrioza poate afecta exteriorul uterului, sigmoidul, rectul, trompele, ureterele, peretele abdominal și în cazuri rare, apendicele, diafragmul, plămânii, colul uterin, vaginul, etc. 

 

Categorii de endometrioză

 

Endometrioza poate fi împărțită în 3 entități: endometrioza peritoneală, chisturi endometriozice și endometrioza adânc infiltrativă (7).

 

Endometrioza peritoneală cunoscută și sub denumirea de „endometrioză superficială” se prezintă sub numeroase culori și forme. Aceste leziuni pot fi de culoare roșie sau sub formă de veziculă. Alte forme și culori sunt cele de tip arsură, de culoare albastru-negru, sau leziuni fibrotice de culoare alb-negru. Leziunile roșii sunt extrem de vascularizate și sunt asociate cu neoangiogeneza timpurie, formarea de aderențe și inflamație.

Leziunile de culoare închisă sau albe sunt corelate cu cantități mai mari de fibroză și au, de asemenea, o vascularizare redusă. Implanturile endometriozice peritoneale își pot schimba aspectul și localizarea și, chiar se pot regresa, în unele cazuri, cu tratament medical, dar reapar după încetarea tratamentului și revenirea ciclului menstrual (8, 9, 10, 11).

Endometrioza ovariană cunoscută și sub numele de endometriom sau „chist de ciocolată”, este chist ovarian benign care conține un lichid gros de culoare brună. Leziunile endometriozice sau pseudo-cavitățile uterine de pe ovar sunt vizualizate cel mai adesea ca structuri chistice de culoare maro închis. Chistul endometriozic nu invadează ovarul dar, este format cel mai probabil prin atașarea unui hematom endometriozic la suprafața ovarului.

Chisturile pot fi căptușite complet sau parțial de mucoasa endometrială și epiteliul de suprafață, precum și de stroma extrem de vascularizată (8). Implanturile ovariene superficiale se găsesc de obicei pe suprafețele laterale și inferioare ale ovarului și apar ca leziuni neregulate, pigmentate (12).

În general, unul sau ambele ovare sunt chistice și aderă la partea posterioară a uterului și la ligamentele largi și uterosacrate. Mărimea endometrioamelor poate varia de la 1 cm la 6 cm, dar poate ajunge și la 14-15 cm (13). Aceste chisturi se rup frecvent, iar lichidul lor care conține cantități crescute de fibrinogen și fier, poate ajunge în cavitatea abdominală, cauzând aderențe dense la organele din apropiere și poate provoca, de asemenea, o urgență acută abdominală ce necesită intervenții chirurgicale la aproximativ 4 la sută dintre femeile cu endometrioză (13, 14, 15).

Endometrioza Profundă. În acest tip de endometrioza, țesutul endometriozic a invadat organele fie din interiorul cavității pelvine, fie din afara acesteia. Aceste leziuni endometriozice pot fi întâlnite în septul rectovaginal, ligamentele uterosacrate, ligamentele utero-ovariene și peretele muscular al organelor pelvine (8, 16, 17, 18). Acest tip de boală este, în general, suspectat când examenul ginecologic (19) relevă:       

  • noduli palpabili;       
  • sensibilitate focală; 

În unele cazuri, formarea țesutului cicatricial poate lega organele între ele, astfel încât acestea pot face corp comun. Această afecțiune se numește pelvis înghețat și afectează până la 5% din persoanele cu endometrioză (20, 21).

 

Referinte

  1. Nezhat.org, Where Does Endometriosis Grow?
  2. Stephen Kennedy et al., ESHRE guideline for the diagnosis and treatment of endometriosis, Human Reproduction, Volume 20, Issue 10, October 2005, Pages 2698–2704;
  3. Endopaedia, The Distribution of Endometriosis in the Pelvis by Age Groups and Fertility;
  4. Chapron C. et al., Anatomical distribution of deeply infiltrating endometriosis: surgical implications and proposition for a classification,  Hum Reprod. 2003;18(1):157–161;
  5. Chapron C. et al. Deeply infiltrating endometriosis: pathogenetic implications of the anatomical distribution. Hum Reprod. 2006;21(7):1839–1845;
  6. Luciana P. Chamié, Atypical Sites of Deeply Infiltrative Endometriosis: Clinical Characteristics and Imaging Findings, RadioGraphics, Jan 10 2018;
  7. Brosens I. Diagnosis of endometriosis. Semin Reprod Endocrinol. 1997;15(3):229‐233. doi:10.1055/s-2008-1068752;
  8. Bloski T et al. Endometriosis and Chronic Pelvic Pain Unraveling the Mystery Behind this Complex Condition, Nurs Womens Health. 2008;12(5):382‐395. doi:10.1111/j.1751-486X.2008.00362.x;
  9. Brosens I et al. Diagnosis of Endometriosis: Pelvic Endoscopy and Imaging Techniques, Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol. 2004;18(2):285‐303. doi:10.1016/j.bpobgyn.2004.03.002;
  10. Brosens IA. et al.Endometriosis–a Disease Because It Is Characterized by Bleeding, Am J Obstet Gynecol. 1997;176(2):263‐267. doi:10.1016/s0002-9378(97)70482-4;
  11. Donnez J, Typical and subtle atypical presentations of endometriosis. Curr Opin Obstet Gynecol. 2004;16(5):431‐437. doi:10.1097/00001703-200410000-00013;
  12. Alexis H. Kim, MD, FACOG, Endometriosis,  Glob. libr. women’s med.,(ISSN: 1756-2228) 2008; DOI 10.3843/GLOWM.10011;
  13. Acién P, et al. Endometriosis: A Disease That Remains Enigmatic, ISRN Obstet Gynecol. 2013;2013:242149. Published 2013 Jul 17. doi:10.1155/2013/242149;
  14. Yu-Hsin Huang, Suitable timing of surgical intervention for ruptured ovarian endometrioma, Taiwanese Journal of Obstetrics and Gynecology, Volume 53, Issue 2, June 2014, Pages 220-223;
  15. Huang YH, Long-term Follow-Up of Patients Surgically Treated for Ruptured Ovarian Endometriotic Cysts, Taiwan J Obstet Gynecol. 2011;50(3):306‐311. doi:10.1016/j.tjog.2010.05.002;
  16. Ercoli A, et al. Robotic-Assisted Conservative Excision of Retrocervical-Rectal Deep Infiltrating Endometriosis: A Case Series, J Minim Invasive Gynecol. 2017;24(5):863‐868;
  17. Koninckx, Philippe R. et al. Deep endometriosis: definition, diagnosis, and treatment, Fertility and Sterility, Volume 98, Issue 3, 564 – 571;
  18. Dan C. Martin, Laparoscopic Appearance of Endometriosis, danmartinmd.com 1990;
  19. Rosanne M. Deep infiltrating endometriosis: Evaluation and management, OBG Manag. 2018 May;30(5):SS2-SS5.e1;
  20. WebMed, Endometriosis Types and Stages;
  21. Chatman DL, Pelvic Peritoneal Defects and Endometriosis: Further Observations, Fertil Steril 46: 711, 1986;

 

ro Romanian
sq Albanianbg Bulgarianda Danishen Englishfr Frenchit Italianpt Portuguesero Romaniansk Slovaksl Slovenianes Spanishsv Swedish