Metode de diagnostic

 

Dat fiind faptul că endometrioza este una dintre principalele cauze a durerii pelvine, (NHS UK, WebMed) ar trebui să fie prima pe lista diagnosticelor diferențiale. Diagnosticul prezumtiv poate fi pus în urma discuției cu pacienta, la care se adaugă examenul ginecologic și ecografia abdominală și/sau transvaginală.

Caracterului menstrual al bolii reprezintă un factor important în urma căruia endometrioza poate fi suspectată, atunci când există simptome. Așadar, suspiciunea de endometrioză poate fi dată de simptomele pacientei, care apar sau se înrăutățesc pe durata menstruației, de cele mai multe ori. Sunt și cazuri când simptomele sunt constante.

 

…atunci când testele sunt negtive însă pacienta prezintă simptome aferente ale bolii, diagnosticul chirurgical nu trebuie exclus…

 

Chirurgia laparoscopică este cea mai precisă metodă de diagnosticare a endometriozei (1, 2) însă este foarte important ca chirurgul să fie familiarizat cu toate formele posibile ale endometriozei, de la forma și aspectul vizual subtil, până la cel sever.

Testele de imagistică sunt de obicei negative, dat fiind faptul că nu toate pacientele prezintă chisturi ovariene sau o formă severă. Atunci când testele sunt negative, însă pacienta prezintă simptome aferente ale bolii, diagnosticul chirurgical nu trebuie exclus (2).

Diagnosticul de endometrioză  (3, 4, 5, 6) poate fi obținut:

  • în urma anamnezei și a examenului ginecologic (suspiciune);
  • în urma examinărilor imagistice cum ar fi ecografia și RMN pentru endometrioză;
  • în urma laparoscopiei și a examenului anatomopatologic;

 

 Diagnostic clinic

Istoricul pacientei și examinarea bimanuală pot ajuta la diagnostic. Simptome precum dureri menstruale, dereglari intestinale sau urinare, simptome care fie coincid cu menstruația, fie se intensifică pe durata acesteia, pot ajuta la ghidarea investigațiilor clinice și imagistice (7). Simptomele de tip gastro-intestinal sunt asociate cu leziunile de endometrioză adânc infiltrativă în intestin, dispareunia este asociată leziunilor care afectează ligamentele uterosacrate, iar dismenoreea severă este asociată cu leziuni în fundul de sac Douglas (8). 

Există puține manevre clinice bine studiate pentru utilizare în diagnosticul endometriozei. Semnele clinice pot fi absente sau pot include un uter fix și sensibil la atingere, leziuni vizibile la nivelul colului uterin, noduli în fornixul vaginal posterior, ligamente uterosacrate îngroșate/nodularitate, noduli în septul rectovaginal și fundul de sac Douglas (5, 6, 9, 10, 11, 12). Anamneza și rezultatele examinării ginecologice pot sugera beneficiul unor investigații imagistice înainte de operație.

 

Investigații imagistice

Investigațiile imagistice inițiale pentru endometrioză sunt ecografia abdominală, care poate diagnostica endometrioza ovariană (5, 12, 13), ecografia transvaginală (14, 15, 16, 17) și ecografia transrectală și endoscopia rectală care pot diagnostica endometrioza rectală (15, 16, 17, 18, 19, 20, 21). Adenomioza poate fi, de asemenea, diagnosticată ecografic (22), în unele cazuri. Cele patru etape sonografice de bază, care pot fi adoptate pentru a confirma/exclude diferitele forme de endometrioză sunt (16):

O evaluare de rutină a uterului și a anexelor plus semne sonografice de adenomioză și -/+ endometrioame ovariene;

  • Evaluarea transvaginală a unor markere cum ar fi sensibilitatea unor zone, mobilitatea ovarelor; 
  • Evaluarea fundului de sac Douglas folosind tehnica sliding sign;
  • Evaluarea compartimentelor anterioare și posterioare pentru a detecta prezența nodulilor și/sau a endometriozei profund infiltrative; 
RMN pentru endometrioză (instilare de gel)

RMN este o investigație care poate diagnostica endometrioza infiltrativă (23, 24, 25, 26) și, de asemenea, poate oferi informații suplimentare, pentru ca echipa chirurgicală să fie mai bine pregătită pentru intervenția chirurgicală (27). Pentru a obține însă o imagine mai clară și un diagnostic corect, RMN-ul pentru endometrioză trebuie făcut cu instilare de gel intravaginal și intrarectal (28, 29, 30, 31, 32). 

Nu toate formele de endometrioză sunt vizibile imagistic;
lipsa semnelor clinice nu exclude diagnosticul de endometrioză!

 

De reținut faptul că nu toate formele de endometrioză sunt vizibile imagistic, și că lipsa semnelor clinice nu exclude diagnosticul de endometrioză (33, 34, 35, 36, 37, 38, 39). De asemenea, este important ca atât ecografia/consultul ginecologic, dar și RMN-ul să fie efectuate de persoane cu experiență în endometrioză (40). 

 

 

 

Laparoscopia

Laparoscopia denumită metoda gold standard este până în prezent metoda de diagnostic ce poate diagnostica cu acuratețe (41, 42, 43, 44, 45, 46, 47) toate formele de endometrioză (48, 49). Diagnosticul corect depinde însă de abilitățile chirurgului de a recunoaște toate tipurile/culorile de endometrioză și locurile unde poate fi găsită ( 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56). 

 

Referinte 
  1. Wellbery C. Diagnosis and Treatment of Endometriosis published correction appears in Am Fam Physician 2000 May 1;61(9):2614]. Am Fam Physician. 1999;60(6):1753–1768;
  2.  Endopeadia, Redefining endometriosis in the modern era, Simptoms;
  3. Christensen B. Endometriosis–diagnosis and Therapy. Results of a Current Survey of 6,700 Gynecologists, Geburtshilfe Frauenheilkd. 1995;55(12):674–679. doi:10.1055/s-2007-1022312;
  4. Riazi H. Clinical diagnosis of pelvic endometriosis: a scoping review, BMC Womens Health. 2015;15:39. Published 2015 May 8. doi:10.1186/s12905-015-0196-z;
  5. Eskenazi B. Validation study of nonsurgical diagnosis of endometriosis,  Fertil Steril. 2001;76(5):929–935. doi:10.1016/s0015-0282(01)02736-4;
  6. Spaczynski RZ. Diagnosis of endometriosis. Semin Reprod Med. 2003;21(2):193–208. doi:10.1055/s-2003-41326;
  7.  Hsu AL. Invasive and non-invasive methods for the diagnosis of endometriosis, Clin Obstet Gynecol. 2010;53(2):413–419. doi:10.1097/GRF.0b013e3181db7ce8;
  8. Fauconnier A. Endometriosis and pelvic pain: epidemiological evidence of the relationship and implications, Hum Reprod Update. 2005;11(6):595–606. doi:10.1093/humupd/dmi029;
  9. Cheewadhanaraks S. et al., Positive Predictive Value of Clinical Diagnosis of Endometriosis, J Med Assoc Thai. 2004;87(7):740–744;
  10. Carneiro MM. Clinical Prediction of Deeply Infiltrating Endometriosis before Surgery: Is It Feasible? A Review of the Literature. Biomed Res Int. 2013;2013:564153. doi:10.1155/2013/564153;
  11.  Saad Amer, Endometriosis. VOLUME 18, ISSUE 5 , P126-133, MAY 01, 2008, Obs-Gyn and Reproductive Medicine;
  12. Altman, Gaylene et al., Endometriosis: Overview and Recommendations for Primary Care Nurse Practitioners, The Journal for Nurse Practitioners, Volume 6, Issue 6, 427 – 434;
  13. Guerriero S et al., Systematic approach to sonographic evaluation of the pelvis in women with suspected endometriosis, including terms, definitions and measurements: a consensus opinion from the International Deep Endometriosis Analysis (IDEA ) group, Ultrasound Obstet Gynecol. 2016;48(3):318–332. doi:10.1002/uog.15955;
  14.  Bazot, Marc et al., Diagnostic Accuracy of Physical Examination, Transvaginal Sonography, Rectal Endoscopic Sonography, and Magnetic Resonance Imaging to Diagnose Deep Infiltrating Endometriosis, Fertility and Sterility, Volume 92, Issue 6, 1825 – 1833;
  15. Piketty M et al. Preoperative work-up for patients with deeply infiltrating endometriosis: transvaginal ultrasonography must definitely be the first-line imaging examination. Hum Reprod. 2009;24(3):602–607. doi:10.1093/humrep/den405;
  16.  Mathew Leonardi MD, FRCS(C ), How to perform to diagnose endometriosis? Wiley Online Library, April 2018;
  17. Mathew Leonardi, Noninvasive ultrasound diagnosis of endometriosis, Contemporary ObGyn, March 2020, Vol 65, Issue 03;
  18. Chapron C, et al. Results and role of rectal endoscopic ultrasonography for patients with deep pelvic endometriosis. Hum Reprod. 1998;13(8):2266–2270. doi:10.1093/humrep/13.8.2266;
  19. Roseau G et al. Rectosigmoid endometriosis: endoscopic ultrasound features and clinical implications. Endoscopy. 2000;32(7):525–530. doi:10.1055/s-2000-9008;
  20. Bazot M. Transvaginal sonography and rectal endoscopic sonography for the assessment of pelvic endometriosis: a preliminary comparison. Hum Reprod. 2003;18(8):1686–1692. doi:10.1093/humrep/deg314;
  21. Bazot M. Diagnostic accuracy of transvaginal sonography for deep pelvic endometriosis. Ultrasound Obstet Gynecol. 2004;24(2):180–185. doi:10.1002/uog.1108;
  22. Bazot M, et al. Ultrasonography compared with magnetic resonance imaging for the diagnosis of adenomyosis: correlation with histopathology. Hum Reprod. 2001;16(11):2427–2433. doi:10.1093/humrep/16.11.2427;
  23. Kinkel K. Magnetic resonance imaging characteristics of deep endometriosis. Hum Reprod. 1999;14(4):1080–1086. doi:10.1093/humrep/14.4.1080;
  24. Bazot M et al. Deep pelvic endometriosis: MR imaging for diagnosis and prediction of extension of disease. Radiology. 2004;232(2):379–389. doi:10.1148/radiol.2322030762;
  25. Jan Hein van Wasberghe, Endometriosis- MRI detection, the Radiology department of the VU University Medical Centre Amsterdam;
  26. Evan S. Siegelman, MR Imaging of Endometriosis: Ten Imaging Pearls, RadioGraphics, Vol 32, No 6;
  27. Foti PV et al. Endometriosis: clinical features, MR imaging findings and pathologic correlation. Insights Imaging. 2018;9(2):149–172. doi:10.1007/s13244-017-0591-0;
  28. Samreen N et al., MRI of endometriosis: A comprehensive review.  Appl Radiol.  2019;48(5):6-12;
  29. Engelaere C. et al., Pelvic MRI: Is Endovaginal or Rectal Filling Needed?. Korean J Radiol. 2018;19(3):397–409. doi:10.3348/kjr.2018.19.3.397;
  30. H. Takeuchi, R. et al., “A novel technique using magnetic resonance imaging jelly for evaluation of rectovaginal endometriosis,” Fertility and Sterility, vol. 83, no. 2, pp. 442–447, 2005;
  31. I. Kikuchi, et al., “Diagnosis of complete cul-de-sac obliteration (CCDSO) by the MRI jelly method,” Journal of Magnetic Resonance Imaging, vol. 29, no. 2, pp. 365–370, 2009;
  32. Iwawho Kikuchi, Evaluation of the Usefulness of the MRI Jelly Method for Diagnosing Complete Cul-de-Sac Obliteration,  BioMed Research International  /  2014;  
  33. Woodward PJ, Endometriosis: radiologic-pathologic correlation, Medline, 2001;
  34. Shawn Daly, MD, Imaging in Endometrioma/endometriosis, Medline , 2018;
  35. Condous G. Exclusion of an endometrioma on transvaginal ultrasound does NOT exclude endometriosis. Australas J Ultrasound Med. 2012;15(2):38. doi:10.1002/j.2205-0140.2012.tb00224;
  36. Nisenblat V, et al.,  Imaging modalities for the non-invasive diagnosis of endometriosis. Cochrane Database Syst Rev. 2016;2(2):CD009591. Published 2016 Feb 26. doi:10.1002/14651858.CD009591.pub2;
  37.  B Berker,  Problems with the diagnosis of endometriosis, Sage Journals, 2015;
  38. Pamela Stratton, M.D, Diagnostic accuracy of laparoscopy, magnetic resonance imaging, and histopathologic examination for the detection of endometriosis, Fertility and Sterility, VOL. 79, NO. 5, May 2003;
  39. Coutinho Junior, et al., Magnetic resonance imaging in deep pelvic endometriosis: iconographic essay. Radiologia Brasileira, 41(2), 129-134;
  40. Endometriosis Australia, Can you diagnose endometriosis on ultrasound? 
  41. Endopeadia, Laparoscopic diagnosis of endometriosis. 
  42. Hugs S Taylor, An evidence‐based approach to assessing surgical versus clinical diagnosis of symptomatic endometriosis, International Journal of Gyn-Obs, August 2018, Pages 131-142;
  43. American College of Obstetricians and Gynecologists. Practice bulletin no. 114: management of endometriosis. Obstet Gynecol. 2010;116:223–236;
  44. Kennedy S. ESHRE Special Interest Group for Endometriosis and Endometrium Guideline Development Group, ESHRE guideline for the diagnosis and treatment of endometriosis, Reprod, 2005, vol. 20 (pg. 2698-2704;
  45. Daniilidis, A., et al. Diagnostic laparoscopy, infertility, and endometriosis—5 years experience. Gynecol Surg 5, 231–234 (2008).  https://doi.org/10.1007/s10397-007-0357-7; 
  46. Nezhat.org, How is endometriosis diagnosed? 
  47. Ulrich U et al. National German Guideline (S2k): Guideline for the Diagnosis and Treatment of Endometriosis: Long Version – AWMF Registry No. 015-045. Geburtshilfe Frauenheilkd. 2014;74(12):1104–1118. doi:10.1055/s-0034-1383187;
  48. Nisenblat  V. et al.,  Combination of the non‐invasive tests for the diagnosis of endometriosis. Cochrane Database of Systematic Reviews 2016, Issue 7. Art. No.: CD012281. DOI: 10.1002/14651858.CD012281;
  49. Mettler L, et al. Accuracy of laparoscopic diagnosis of endometriosis. JSLS. 2003;7(1):15–18;
  50. Leng JH, et al., Visual and Histologic Analysis of Laparoscopic Diagnosis of Endometriosis. 2006 Feb;41(2):111-3;
  51. Dan C. Martin, M.D, Laparoscopic appearances of peritoneal endometriosis, FERTILITY AND STERILITY, The American Fertility Society Vol. 51, No.1, January 1989; 
  52. ESHRE, Management of women with endometriosis guidelines, 2013;
  53. Eltabbakh GH. Laparoscopic surgery in endometriosis. Minerva Ginecol. 2008;60(4):323–330;
  54. Albee RB Jr. Laparoscopic excision of lesions suggestive of endometriosis or otherwise atypical in appearance: relationship between visual findings and final histologic diagnosis. J Minim Invasive Gynecol. 2008;15(1):32–37.;
  55. NICE, UK, Endometriosis Diagnosis and Treatment Guidelines, 2017; 
  56. Walter AJ. et al., Endometriosis: correlation between histologic and visual findings at laparoscopy. Am J Obstet Gynecol. 2001;184(7):1407–1413. doi:10.1067/mob.2001.115747;

 

ro Romanian
sq Albanianbg Bulgarianda Danishen Englishfr Frenchit Italianpt Portuguesero Romaniansk Slovaksl Slovenianes Spanishsv Swedish